Încă de la crearea lor, bombele nucleare au fost una dintre cele mai temute arme din lume. Devastarea pe care o pot provoca este aproape de neimaginat, iar gândul că ar putea cădea în mâinile cui nu trebuie este îngrozitor. Dar ceea ce mulți oameni nu realizează este că bombele nucleare devin de fapt mai periculoase în timp. Explozibilii din interiorul bombelor se degradează și devin mai puțin stabili, ceea ce le face mai susceptibile de a se autodetona fără avertisment. În plus, radiațiile emise de o bombă nucleară pot persista în mediul înconjurător ani de zile, cauzând probleme de sănătate pe termen lung pentru cei care sunt expuși la ele.
Cea mai mare bombă nucleară din toate timpurile: Tsar Bomba
La 30 octombrie 1961, aviatorii de la bordul unui bombardier sovietic Tu-95 modificat pentru a transporta încărcături mari au aruncat un obiect metalic de 60.000 de kilograme din compartimentul de bombe al avionului. O parașută gigantică atașată dispozitivului de 26 de metri lungime a încetinit coborârea acestuia pe cerul Novya Zemlya, un arhipelag din nordul Mării Barents din Rusia. Piloții au întors rapid avionul și au zburat imediat ce și-au dat seama ce se va întâmpla când încărcătura livrată va ajunge la o anumită altitudine.
Tsar Bomba a explodat la treizeci de mile depărtare, iar consecințele au fost resimțite imediat.
După mai bine de 60 de ani, explozia termonucleară echivalentă cu 57 de milioane de tone de TNT (57 de megatone) deține în continuare recordul de a fi cea mai mare explozie produsă de om înregistrată vreodată pe Pământ. Această explozie masivă a creat un nor ciupercă de 40 de mile înălțime și a provocat pagube la case aflate la sute de mile distanță.
Lumea a ajuns să înțeleagă mai bine că armele nucleare reprezintă o mare amenințare la adresa întregii vieți și, ca urmare, a interzis testarea. Cea mai puternică armă din arsenalul american are acum doar 1,2 megatone de explozibil – ceea ce nu reprezintă nimic în comparație cu Tsar Bomba.
Dacă oamenii s-ar angaja din nou într-o cursă nucleară, am putea face o bombă și mai mare? Deși ar fi greu, răspunsul este da.
Tsar Bomba servește drept exemplu. În ciuda faptului că a fost proiectată pentru a avea o putere de 100 de megatone, constructorii sovietici au fost nevoiți să reducă dimensiunile, deoarece ar fi fost prea mare pentru orice avion. De asemenea, aceștia erau îngrijorați de faptul că radiațiile produse ar fi putut acoperi nordul URSS.
Puterea „infinită” a bombelor nucleare
Bombele nucleare mai mari ar putea fi realizate prin construirea lor în mai multe etape – o bombă convențională declanșează o bombă cu fisiune care declanșează o bombă cu fuziune care declanșează o bombă cu fuziune mai mare și așa mai departe. Fizicianul teoretician american Ted Taylor a observat că, teoretic, s-ar putea avea în acest mod „un număr infinit” de bombe conectate pentru a crea o bombă gigantică.
Se presupune că „părintele bombei cu hidrogen”, Edward Teller, a fost încântat de această idee. În 1954, el a propus oficialilor guvernamentali americani o armă nucleară de 10.000 de megatone. Potrivit istoricului științei și al armelor nucleare, precum și profesor la Stevens Institute of Technology, Alex Wellerstein, „O armă de 10.000 de megatone ar fi suficient de puternică pentru a arde toată Noua Anglie sau cea mai mare parte a Californiei sau toate țările precum Marea Britanie și Irlanda sau Franța și Germania”. Însă, din fericire, această idee a fost abandonată.
Totuși, acest lucru nu i-a împiedicat și pe alții să formuleze ipoteze, în anii 1970, analiștii de la Lawrence Livermore National Laboratory au efectuat calcule pe supercomputere care au arătat că o undă de ardere termonucleară ar putea fi declanșată în interiorul unei cuve mari de deuteriu lichid. Deuteriul este un izotop al hidrogenului care conține un neutron împreună cu protonul nucleului său atomic și este utilizat în mod obișnuit ca energie de fuziune în armele termonucleare. Atunci când deuteriul fuzionează cu tritiu, se creează o cantitate extrem de mare de energie. Dacă o bombă nucleară ar folosi 212 tone de deuteriu, explozia ar fi de 5.200 de megatone.
Desigur, pe măsură ce lumea avansează, ne confruntăm cu probleme mai complexe ca niciodată. Schimbările climatice, scăderea rapidă a populațiilor de animale sălbatice și diminuarea resurselor sunt doar câteva dintre provocările cu care trebuie se confruntă omenirea. Iar acum, gândul că într-o zi cineva ar putea folosi armele nucleare pentru a distruge omenirea este înfiorător. Putem doar spera că omenirea nu va recurge la astfel de măsuri disperate. Numai timpul ne va spune dacă putem menține pacea și evita utilizarea acestor arme îngrozitoare. Dar, sperăm că vom rămâne în limitele rațiunii și că armele nucleare nu vor fi folosite niciodată.
