Aplicațiile ANCPI sunt căzute de aproape patru zile. e-Terra, platforma prin care se fac intabulările și se eliberează extrasele de carte funciară, nu funcționează nici pentru cetățeni, nici pentru notari, avocați sau cadastriști. Nici măcar adresele de e-mail ale instituției nu mai pot fi accesate. Practic, tot ce înseamnă cadastru în România stă pe loc.
Am simțit blocajul de aproape. O persoană apropiată mie avea programare la notar chiar zilele astea și a rămas cu dosarul în aer, pentru că fără extras de carte funciară nu se semnează nimic. Iar eu urmează să trec prin prima mea tranzacție imobiliară, așa că recunosc că urmăresc subiectul cu un interes care depășește curiozitatea profesională.
Pe 14 iulie, ANCPI vorbea despre un „incident tehnic major”. O zi mai târziu, cu jumătate de gură, instituția a confirmat că în spatele blocajului stă un atac cibernetic și a estimat că e-Terra nu va putea fi repusă în funcțiune înainte de finalul săptămânii. Mi se pare exact genul de comunicare care erodează încrederea: când pică sistemul care ține evidența proprietăților din toată țara, „problemă tehnică” nu e o explicație. E o amânare.
Blocarea platformei lovește în lanț: notarii nu pot autentifica tranzacții, băncile nu pot procesa creditele ipotecare, topografii nu pot depune lucrări, iar oamenii prinși la mijloc așteaptă. Deocamdată, nimeni nu poate spune cu precizie când se termină așteptarea.
Cine e ByteToBreach și ce susține că a furat
Poziția oficială a instituției e că datele administrate prin sistemele sale informatice sunt în siguranță și nu au fost compromise, iar incidentul e investigat împreună cu instituțiile statului cu atribuții în securitate cibernetică. Numai că pe un forum clandestin a apărut, pe 15 iulie, un anunț de vânzare cu un titlu greu de uitat: „Thy arss shall be spanked, Romania! [ANCPI]” — pe românește, „O să iei o bătaie la fund, România!”.
Autorul, un actor cunoscut sub numele ByteToBreach, susține că a obținut baze de date cu informații despre cetățeni, o copie a serverelor GitLab ale instituției și codul-sursă al aplicațiilor, inclusiv e-Terra și RENNS. În anunț pomenește și de „o versiune a micului meu program de ransomware”, iar într-una dintre capturile de ecran publicate apare mesajul că a început să șteargă backup-urile — adică exact copiile de rezervă care ar permite restaurarea sistemelor.
Nu am cum să verific de aici dacă mostrele publicate sunt reale, și nimeni nu a făcut-o independent până la această oră. Dar personajul nu e apărut peste noapte: compania de threat intelligence KELA îl descrie drept un infractor cibernetic activ cel puțin din 2025, care a vândut sau publicat baze de date presupus furate de la companii aeriene, bănci, universități și guverne, din țări precum Ucraina, Polonia, Cipru, Chile sau SUA. Asta nu demonstrează că afirmațiile despre ANCPI sunt adevărate. Înseamnă doar că nu pot fi ignorate.
Peste toate astea s-a suprapus o postare virală de pe Facebook, redistribuită apoi pe Reddit, care vorbește despre o răscumpărare de 10 milioane de euro, despre un acces al atacatorilor în sisteme timp de trei până la șase luni, despre parole de administrator extrem de simple și despre o restaurare completă care ar dura cel puțin o lună. Niciuna dintre aceste afirmații nu a fost confirmată oficial. Sunt zvonuri, iar până la probe rămân zvonuri.
Îți poate „vinde” cineva casa dintr-o bază de date?
Nu. Voi fi scurt aici, pentru că partea asta e simplă: vânzarea unui imobil se face printr-un contract încheiat în formă autentică în fața unui notar, iar înscrierea în cartea funciară se bazează pe documente notariale, hotărâri judecătorești, certificate de moștenitor sau alte acte prevăzute de lege. Un atacator care modifică un câmp în e-Terra poate produce haos administrativ și întârzieri, dar nu îți poate transfera legal proprietatea.
Pericolul real stă în altă parte: posibila expunere a datelor personale ale cetățenilor, munca uriașă de verificare a integrității bazelor de date și blocarea unui întreg sector economic. Dacă atacatorii au avut într-adevăr acces de scriere, cum se tem unii utilizatori de pe Reddit, fiecare înregistrare devine suspectă până la proba contrarie. Alții contraargumentează că arhivele fizice și documentele notariale ar permite reconstruirea datelor, chiar dacă procesul ar fi lung și costisitor. Ambele scenarii rămân, la acest moment, ipoteze de forum, nu informații despre arhitectura reală de backup a ANCPI.
Un lucru poate fi lămurit însă clar: postarea virală susține că ar fi fost compromis și „sistemul PNRR”. În realitate, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a confirmat un incident cibernetic separat, care a afectat aplicația Achiziții Beneficiari Privați — folosită pentru proiecte finanțate prin Politica de Coeziune, nu pentru PNRR. Informația că baza de date PNRR ar fi fost ștearsă a circulat pe surse și nu a fost confirmată de minister.
Ușa blindată cu geamul deschis
Acum, partea care pe mine mă scoate din sărite. ANCPI a cumpărat servicii de securitate cibernetică în 2019 și în 2023, prin două contracte-cadru semnate cu aceeași firmă: unul de aproape 950.000 de lei, celălalt de aproape 1,5 milioane de lei. Caietul de sarcini al ultimei licitații descrie soluția de securitate drept una „de importanță națională, a cărei eficiență este critică”. Rețineți formularea asta, o să conteze imediat.
Documentul cere firmei câștigătoare să actualizeze soluția de securitate folosită anterior, produsă de Bitdefender, și să asigure un serviciu continuu: call-center disponibil 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, plus personal de specialitate pentru intervenții și analize tehnice, on-line sau chiar la sediul ANCPI. Tot acolo scrie că prestatorul face auditare tehnică a soluției de protecție cel puțin o dată pe an. Termenele de reacție sunt în schimb contradictorii: într-o secțiune se vorbește de intervenție în 24 până la 48 de ore, iar câteva pagini mai încolo, pentru situațiile „critice”, termenul scade la două ore, respectiv opt ore pentru defecțiunile „majore”.
Și acum detaliul care doare cu adevărat: caietul de sarcini nu conține nicio referire la un sistem de backup și nu spune nimic despre cum se recuperează datele dacă un atac trece totuși de protecții. Pentru un sistem care administrează proprietățile din toată țara, singura mențiune e despre fișiere care intră în carantină.
Contractul-cadru, valabil 48 de luni, a fost atribuit pe 13 decembrie 2023 firmei IT About IT SRL, deținută în prezent de Ovidiu Raoul Berdilă. Contactat telefonic, acesta a explicat că firma lui e doar un furnizor de licențe, „ca și cum cumpărați licențe Microsoft de pe eMAG”. Comparația nu se potrivește însă cu nimic din documentele licitației: o licență luată de pe eMAG nu vine la pachet cu call-center non-stop, personal dedicat la sediu și audit anual. Berdilă mai susține că nu avea obligația contractuală de a detecta un atac, deși caietul de sarcini definește „defecțiunea” tocmai ca situație cauzată de atacuri informatice sau viruși.
Apoi vine fraza care rezumă involuntar tot felul în care statul român cumpără securitate: „Dacă eu vă asigur dumneavoastră ușa, dar pot să intru pe geam, atunci nu mai sunt responsabil. Dumneavoastră trebuie să vă asigurați toate căile de intrare.” Nu cred că am citit vreodată o metaforă mai potrivită pentru o achiziție publică românească: plătești ușa cu 1,5 milioane de lei, iar geamul rămâne responsabilitatea nimănui.
Aceleași firme, alt atac cibernetic
Povestea nu se oprește la ANCPI. IT About IT a furnizat soluții de securitate și Administrației Naționale Apele Române, unde a încasat 3,4 milioane de lei, bani din PNRR, pentru servere destinate backup-urilor în caz de dezastru. Tot la Apele Române, firma Smart Control SRL a livrat în 2023 echipamente de rețea și un sistem de monitorizare a securității de 9,3 milioane de lei, iar în 2025 un sistem informatic integrat de peste 30 de milioane de lei, tot din PNRR: 99 de servere, sisteme de stocare, switch-uri de interconectare și rack-uri, cu garanție de trei ani.
Smart Control e, în același timp, furnizor de echipamente de rețea și mentenanță de antiviruși la ANCPI. Asociatul majoritar al firmei e o altă companie deținută de Răzvan Olteanu, fost director la Romsys, al cărui nume apare, potrivit reporterilor de la Context.ro, citati in articolul publicrecord.ro, în rechizitoriul prin care Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru luare de mită. Conform rechizitoriului publicat de Săptămâna Financiară, Olteanu și Horațiu Bruno Berdilă, fratele asociatului de la IT About IT, au fost denunțători în acel dosar.
În decembrie anul trecut, Apele Române a trecut printr-un atac cibernetic similar cu cel de la ANCPI, cu aproximativ 1.000 de sisteme IT afectate. Reprezentanții celor două firme au transmis că ei doar au furnizat niște echipamente și că nu au fost contactați de instituții când s-au produs atacurile. Așa că avem două atacuri majore, la două instituții-cheie, cu aceiași furnizori pe zona de securitate, și nimeni nu se simte responsabil de nimic.
ANCPI a transmis că investigația e în desfășurare și implică mai multe instituții, iar la întrebările trimise ulterior nu a răspuns până la publicarea acestui material. Până acum, singurele certitudini sunt că infrastructura a fost compromisă suficient de grav încât să blocheze servicii esențiale și că instituția va trebui să explice, fără eufemisme de data asta, ce sisteme au fost accesate și dacă datele cetățenilor au ajuns sau nu la atacatori.
Eu, unul, îmi mut prima tranzacție imobiliară cu câteva săptămâni mai încolo. Și aș zice că, în iulie 2026, nu sunt singurul român care descoperă că actele casei lui depind de un server pe care nu-l păzește nimeni cum trebuie.
