HTML5
HTML5

Trăim vremuri interesante, ca dezvoltatori web. Furnizorii de browsere și alte grupuri din industrie se întrec în a introduce și implementa noi funcționalități, într-un ritm mai alert ca niciodată.

Douglas Crockford a numit browserul „cel mai ostil mediu de programare din lume”. Sunt multe motive care să justifice o astfel de părere și cred că este greu să-l contrazici. Browserul a fost creat la CERN pentru a facilita colaborarea cercetătorilor, care puteau, astfel, distribui și stabili legături între documente științifice. Nu existau imagini, lățimea de bandă disponibilă în acea vreme fiind insuficientă.

Astăzi putem vedea videoclipuri HD sau putem juca jocuri online tot prin intermediul browserului, dar tehnologia, ca și concept de bază, a rămas aceeași. „Platforma web” n-a fost, așadar, gândită de la început să facă posibile aceste lucruri, ci a evoluat, împinsă de contribuțiile fragmentate ale părților interesate.

Scurt istoric

W3C a fost creat în 1994 ca un consorțiu la care membrii industriei să adere și să stabilească standardele împreună, evitând astfel inconsecvențele în implementările fiecăruia. HTML 4.0 a fost lansat în decembrie 1997, însă la începutul anilor 2000, standardul părea că nu mai evoluează cu vremurile. Nemulțumiți, un grup din cadrul companiei Apple, Fundației Mozilla, precum și Opera Software au înființat WHATWG pentru a continua dezvoltarea standardului HTML și a unui set de API-uri pentru aplicații web.

Rezultatul este ceea ce cunoaștem astăzi sub umbrela termenului HTML5: un ansamblu de tehnologii care constituie web-ul modern, făcând posibile animații, conținut multimedia și aplicații tot mai sofisticate. Practic, acest termen semnifică pentru cei mai neinițiați tot ceea ce se poate face cu tehnologiile web moderne, chiar dacă uneori „trucul” respectiv datorează mai mult CSS3, de exemplu.

Standardul HTML5 propriu-zis a fost publicat de către W3C ca Working Draft în 2008, un stadiu de „Recomandare W3C” fiind așteptat în 2014. WHATWG continuă să lucreze la HTML, renunțând însă la versionare. Astfel, specificațiile pentru HTML sunt considerate un „standard viu”, HTML5 rămânând doar un instantaneu al evoluției sale. S-a convenit că HTML5 se scrie legat – pentru că standardele ar trebui să aibă un nume standard.

Creatorii standardului și-au propus să ușureze munca dezvoltatorilor, păstrând lucrurile cât mai simple cu putință:

  • pentru a fi valid, un document HTML5 are nevoie de un doctype mult simplificat față de HTML 4 sau XHTML (<!DOCTYPE html>)
  • unele atribute nu mai sunt obligatorii (de exemplu, type pentru <script> și <link rel="stylesheet">)
  • unele elemente noi au fost adoptate urmărind practicile uzuale (<header><footer><nav>)
  • regulile de conformitate sunt mai puțin stricte, autorii fiind liberi, de exemplu, să omită împrejmuirea atributelor cu ghilimele (desigur, atâta vreme cât acestea nu conțin spații).

HTML5 este conceput pentru a fi compatibil cu versiunile anterioare, drept urmare, orice document valid HTML 4 sau XHTML este și HTML5 valid, dacă folosește doctype-ul nou. Convenabil, fiindcă acest lucru înseamnă că nu trebuie să uităm tot ce știm despre HTML și să o luăm de la capăt.

Nivelul de suport

Fiindcă nu este finalizat nici ca instantaneu, HTML5 nu este implementat în totalitate de niciun browser. Toate browserele moderne oferă, însă, suport pentru anumite funcționalități și chiar dacă implementările diferă câteodată, multe pot fi folosite chiar și astăzi. Site-uri precum CanIUse pot ajuta la decizia de a folosi sau nu o anumită funcționalitate, arătând dacă este sau nu implementată în browserele care sunt considerate relevante. Modernizr este o bibliotecă JavaScript ce detectează funcționalitățile HTML5 și CSS3 suportate de browserul vizitatorului, oferind astfel dezvoltatorului posibilitatea de a furniza soluții de rezervă  în cazurile în care suportul lipsește.

Structură și semantică

Încă de la apariția CSS, rolul HTML a fost limitat la a defini structura unui document, nu și aspectul său vizual. HTML5 pune și mai mult accent pe semantică, introducând noi elemente care dau posibilitatea autorilor de a defini mai specific părți ale documentului. Astfel, el va putea fi înțeles și procesat mai bine de către terți ca motoarele de căutare sau programele care asistă persoanele cu lipsuri de vedere.

Câteva elemente noi în HTML5
<article><section><nav><header><footer><aside><hgroup> ajută la structurarea documentului.
<article>, de exemplu, e mai generic decât „articol dintr-o revistă”, reprezentând orice conținut ce formează o parte independentă a documentului (poate fi și „articol de îmbrăcăminte”, sau un comentariu de la un vizitator)
<details><summary><menu><command> Sunt elemente interactive: <details> generează un widget care poate afișa sau ascunde, de exemplu, informații suplimentare despre un produs. Când conține și un element <summary>, el va fi afișat ca titlu. <menu> poate fi folosit fie pentru definirea unui toolbar, fie ca și meniu contextual, declanșat de un alt element prin atributul contextmenu<command> reprezintă comenzi ce fac parte dintr-un <menu>
<figure><figcaption> se folosesc pentru a adnota o diagramă, ilustrație, fotografie etc, la care se face referință în conținut

În partea a II-a, veți putea găsi mai multe despre noutățile legate de formulare, conținut multimedia și grafică, precum și câteva resurse utile pentru aprofundarea acestora.

Urmărește-ne pe Google News Google News

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.