ŞtiinţăŞtiri

O chiftea de mamut lânos a fost creată în laborator de o companie australiană

Te-ai gândit vreodată cum ar fi să mănânci carne de mamut lânos? O companie australiană a reușit să creeze o chiftea de carne folosind ADN-ul unei specii dispărute de mamut lânos, care a trăit acum 4.000 de ani. Chifteaua a fost prezentată la un muzeu de știință din Olanda, unde a stârnit curiozitatea și uimirea vizitatorilor. Dar cum au realizat acest lucru și de ce?

Cum a fost obținut ADN-ul de mamut lânos?

Pentru a crea chifteaua de mamut, cercetătorii au avut nevoie de o proteină specială care se găsește în mușchii animalelor și care influențează culoarea și gustul cărnii. Această proteină se numește mioglobină și are o secvență ADN specifică pentru fiecare specie. Cercetătorii au identificat secvența ADN-ului pentru mioglobină de mamut folosind date din baza de date publică a genomului mamutului, care a fost obținut din fosile și resturi congelate ale acestui animal preistoric. Dar secvența ADN-ului nu era completă, avea niște goluri pe care trebuia să le umple. Pentru asta, au folosit informații din genomul elefantului african, care este cel mai apropiat rudă în viață a mamutului lânos. Astfel, au sintetizat gena pentru mioglobină de mamut, pe care au introdus-o într-o celulă musculară de oaie, pe care au cultivat-o în laborator.

Procesul nu a fost simplu, ci plin de dificultăți și provocări. Cercetătorii au avut nevoie de multe teste și experimente pentru a obține o secvență ADN corectă și funcțională. De asemenea, au trebuit să folosească o metodă alternativă pentru a cultiva celulele fără a folosi sângele unui vițel mort, care este folosit în mod obișnuit în industria cărnii cultivate. Și nu în ultimul rând, au trebuit să respecte standardele de siguranță și etică ale industriei alimentare, care impun reguli stricte pentru producerea și manipularea cărnii.

De ce s-a ales mamutul?

Compania care a creat chifteaua de mamut se numește Vow și este specializată în producerea cărnii cultivate din celule animale. Dar de ce au ales tocmai mamutul ca sursă? Potrivit fondatorilor companiei, mamutul este un simbol al pierderii care arată ce impact pot avea schimbările climatice drastice. Deoarece animalul nu a putut să se adapteze la mediul în continuă schimbare, s-au întrebat dacă acest gigant ar putea deveni o speranță pentru viitorul hranei.

Mamutul lânos este un animal emblematic pentru epoca glaciară și a avut o importanță culturală și ecologică pentru multe popoare antice. Acest animal uriaș cu blană groasă și colți curbați s-a adaptat la condițiile reci și uscate ale ultimei ere glaciare și s-a răspândit pe întreg globul. Dar acum 4.000 de ani, mamutul lânos a dispărut din cauza schimbărilor climatice și a vânătorii excesive. Prin recrearea cărnii de mamut, compania Vow vrea să ne facă să ne gândim la impactul pe care îl avem asupra mediului și asupra biodiversității.

Dar mamutul nu este singura specie pe care compania Vow a folosit-o pentru a crea carne cultivată. Printre celelalte specii se numără cangurul, zebra, antilopa și porcul spinos. Toate aceste animale au fost alese pentru că sunt fie rare, fie greu de obținut în mod natural, fie au o valoare nutritivă sau gustativă ridicată. Prin crearea cărnii cultivate din aceste specii, compania Vow vrea să ne arate diversitatea genetică și culinară pe care o putem explora cu ajutorul tehnologiei.

Ce scop are chifteaua de mamut?

Chifteaua de mamut nu este doar o bucată de carne, ci are și un scop științific, educativ și artistic. Fiecare dintre aceste scopuri are o semnificație și o valoare pentru compania Vow și pentru publicul care o vede.

Scopul științific al chiftelei este de a arăta potențialul tehnologiei cărnii cultivate pentru a explora diversitatea genetică și pentru a învăța mai multe despre animalele dispărute. Prin folosirea ADN-ului de mamut, cercetătorii au reușit să recreeze o proteină care nu mai exista în natură de mii de ani. Acest lucru ar putea deschide noi posibilități pentru studiul evoluției și pentru conservarea speciilor amenințate.

Scopul educativ al chiftelei este de a atrage atenția publicului asupra istoriei naturale și asupra impactului pe care îl are omul asupra mediului și asupra biodiversității. Prin prezentarea chiftelei la un muzeu de știință, compania Vow vrea să stimuleze curiozitatea și interesul vizitatorilor pentru mamut și pentru alte animale preistorice. De asemenea, vrea să îi facă să conștientizeze consecințele schimbărilor climatice și ale consumului excesiv de resurse.

Scopul artistic al chiftelei este de a provoca emoții și reacții la vizitatori și să le stimuleze imaginația și creativitatea. Aceasta este considerată o operă de artă care combină știința cu estetica. Prin crearea unei forme noi și neobișnuite de carne, compania Vow vrea să ofere o experiență vizuală și senzorială unică. De asemenea, vrea să încurajeze dialogul și dezbaterea despre rolul artei și al tehnologiei în societate.

Ce riscuri are carnea de laborator pentru sănătate?

Carnea de laborator este prezentată ca o alternativă mai sigură și mai sănătoasă pentru carnea convențională. Dar oare este adevărat? Și ce efecte are consumul de carne de laborator pe termen lung asupra sănătății umane?

Potrivit unor studii, din păcate, nu cunoaștem toate consecințele cultivării cărnii în laborator pentru sănătatea publică, deoarece carnea in vitro este un produs nou. Unii autori susțin că procesul de cultură celulară nu este niciodată perfect controlat și că pot apărea unele mecanisme biologice neașteptate. De exemplu, având în vedere numărul mare de multiplicări celulare care au loc, este posibil să apară unele dereglări ale liniilor celulare, așa cum se întâmplă în cazul celulelor canceroase, deși ne putem imagina că liniile celulare dereglate pot fi eliminate pentru producție sau consum. Totuși, acest lucru poate avea efecte potențiale necunoscute asupra structurii musculare și, eventual, asupra metabolismului și sănătății umane atunci când se consumă carne in vitro (a se vedea Hocquette J-F. Is in vitro meat the solution for the future? Meat Sci. (2016) 120:167–76. doi: 10.1016/j.meatsci.2016.04.036).

De altfel, nu a fost elaborată nicio strategie pentru a conferi cărnii cultivate în laborator anumiți micronutrienți specifici produselor de origine animală (cum ar fi vitamina B12 și fierul) și care contribuie la o stare de sănătate bună. În plus, efectul pozitiv al oricărui (micro)nutrient poate fi sporit dacă acesta este introdus într-o matrice adecvată. În cazul cărnii in vitro, nu este sigur că ceilalți compuși biologici și modul în care aceștia sunt organizați în celulele cultivate ar putea potența efectele pozitive ale micronutrienților asupra sănătății umane.

Problema este și că nu există suficiente date privind compoziția chimică și biologică a cărnii de laborator pentru a stabili standardele de calitate și siguranță alimentară. De asemenea, nu există studii pe termen lung care să arate efectele consumului de carne de laborator asupra sănătății umane și a riscului de boli cronice. Prin urmare, este nevoie de mai multe cercetări pentru a evalua siguranța și impactul cărnii de laborator și pentru a o compara cu carnea convențională. Oamenii de știință sau producătorii nu sunt niciodată în măsură să controleze totul și orice greșeală sau omisiune poate avea consecințe dramatice în cazul unei probleme de sănătate.

Așadar, da, carnea de laborator este o tehnologie nouă și inovatoare, dar e și necunoscută și nesigură. Nu știm încă ce se întâmplă prin consumarea sa pe termen lung și ce consecințe are asupra sănătății noastre. Până când nu vom avea mai multe date și dovezi științifice, trebuie să fim precauți și informați înainte de a decide dacă e sigur să consumăm carne crescută în laborator.

Marian Mărian

Marian este un adept al culturii geek și prezintă un interes ridicat față de marketingul digital. Acesta consideră că internetul e un mediu minunat care oferă oportunități nelimitate utilizatorilor de a se dezvolta și de a-și exprima creativitatea. Cu o experiență vastă în copywriting, Marian a redactat articole pentru revista online de ştiri şi informaţii tehnologice BetIT, în perioada 2016-2018. Apoi, din 2019, Marian a preluat rolul de Redactor-șef adjunct și SEO Specialist în cadrul portalului de ştiri şi informaţii IT&C intitulat GEEKI. Pe lângă capabilitățile sale de gândire critică, fiind capabil să facă diferența între corelație și cauzalitate în domeniul SEO, acestuia îi place, de altfel, să scrie articole despre diverse subiecte ce țin de tehnologie, știință și divertisment.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button