Salutare, am facut acest video pentru ca muream de plictiseala, si probabil ai apsat pe acest videoclip din acelasi motiv…a muri de plictiseala este o fraza pe care toata lumea o stie, multi dintre noi o folosim in momentul in care suntem motivati sa facem ceva..insa nu avem ce..esti entuziasmat, ai energie, insa corpul nu raspunde. Intrebarea este, poti muri cu adevarat de plictiseala?

Toata lumea a experimentat macar odata plictiseala, fie ca te aflii la un curs plictisitor fie ca cineva iti povesteste ceva ce nu te intereseaza, sentimentul ne este familiar tuturor. Insa raportat la intreaga lume, un moment in care noi resimtim aceasta stare de monotonie poate coincide cu nasterea viitorului presedinte, si avand in vedere ca la ora actuala pe glob inregistram aproximativ 7,6 miliarde de oameni..este firesc ca fiecare zi sa se intample ceva interesant. Cu toate acestea, lucrurile nu au stat asa din tot deauna. Inventarea sotfwerului True Knoledge, denumit si Evi pe 7 Noiembrie 2007 avea sa scoata la iveala cea mai plictisitoare zi a secolului 20.

William Tunstall-Pedoe a creat softwerul utilizand o baza de date unde erau inregistrate fapte din istorie si pana in prezent din orice fel de domeniu. Astfel, introducand o intrebare in soft, primeai un raspuns bazat pe informatiile inregistrate. Daca voiam sa aflam cand s-a nascut George W Bush? Programul ar fi scanat pentru inceput tot ce stia despre personalitate, ocupa functia de presedinte, presedintele este o subclasa a omului, omul are o anumita data de nastere, si dupa ce analiza acest amalgam de informatii oferea raspunsul, George W Bush s-a nascut pe ziua de 6 iulie.

Astfel, stocand peste 300.000 de informatii exacte programul a realizat un calcul incredibil..ziua de 11 aprilie 1954 a fost cea mai plictisitoare zi a secolului 20..cum putem stii asta? Ei bine nimeni important nu s-a nascut in acea zi nicio persoana publica nu a murit ..nu a avut loc niciun jaf.. efectiv singurul eveniment pentru care oamenii retin ziua de 11 aprilie a anului 1954 este ironic ,faptul ca este considerata cea mai plictisitoare zi din istorie. Acum, bineinteles ca oamenii au cautat orice fel de eveniment relevant, precum nasterea chitaristului Francis Lickerish care a avut loc in respectiva zi, insa acest lucru ne doveste ca plictiseala nu trebuie neaparat sa fie plictisitoare.

Suntem mai putin plictisiti decat stramosii nostri, insa ne este mai frica de plictiseala decat le era acestora, este un citat grozav dat de Bertrand Russell care ne face sa ne intrebam ce este cu adevarat aceasta plictiseala si de ce avem o repulsie fata de respectiva traire. Albert Nerenberg creatorul documentarului intitulat Boredom, adica plictiseala sustine ca cea mai mare greseala pe care o facem in incercarea de a intelege plictiseala, este asocierea acesteia cu o anumita activitate, spre exemplu scrisul, ascultatul, invatatul. Poti scrie mesaje catre apropiati ore intregi, insa 50 de minute de scris la scoala par a fi un calvar.

Bernadette Hennessy considera ca este vorba mai mult despre context decat despre activitate in sine. Nu ne place sa scriem pentru ca suntem in mediul de scoala, odata ajunsi intr-un mediu comfortabil, incinta casei, plictiseala dispare, cel putin temporar. Un al 2 element extrem de important este repetitia, monotonia. Daca agiti cochilia unui melc o data mai mult ca sigur melcul se va adpostii instinctiv. Asteapta-l sa iasa, agita cochilia pentru o a doua oara probabil ai obtinut acelasi rezultat. Acum repeta actiunea in continuu, vei observa ca melcul inceteaza sa reactioneze la un stimul deja cunoscut. Pasarile vor evita sunete puternice prima oara, a doua oara pana cand realizeaza ca ceea ce se aude este un tipar, un sunet repetitiv.

Woodburn heron a realizat un intreg studiu pe baza acestui subiect. Un alt exemplu oferit de acesta este soarecele. Odata lasat intr-un labirint acesta va gasi eventual hrana, insa daca hrana este asezata in repetate randuri in exact acelasi loc, soarecele va incerca sa gaseasca si alte cai catre hrana in ciuda faptului ca el stia deja un drum. Oamenii care lucreaza ore in sir in aceeasi pozitie tind sa experimenteze efectele monotoniei. In 1951 psihologul D. O Hebb de la unibersitatea McGill a primit fonduri pentru a porni demersurile unui studiu dedicat efectelor monotoniei asupra omului.

Mai multi studenti voluntari au fost platiti cu 20 de dolari pe zi pentru a participa in urmatorul experiment. Acestia trebuiau sa stea intr-un pat comfortabil in decurs de 24 de ore cat mai mult cu putinta cu pauze dedicate meselor si toaletei. Incaperea era luminoasa acestia fiind nevoiti sa paorte niste ochelari transparenti pentru a minimiza senzatia de tipar si pentru a induce monotonie. Acestia purtau manusi din bumbac pentru a restrictiona simtul tactil. Auzul era blocat de pernele in forma de U si de aerul conditionat care facea intentionat un zumzet de fundal continuu. Repet, obiectivul nu era depravarea senzoriala totala ci mai degraba montirizarea emotiilor, reactiilor omului in situatii grave de monotonie.

Rezultatele studiului arata ca in majoritatea cazurilor, in prima ora omul este capabil sa isi puna ordine in ganduri si, pentru a nu cadea prada experimentului, sa ramana in stare de constienta analizand eventuale probleme de viitor, lucruri pe care le-au lasat nefacute, planuri pentru job si asa mai departe. Ulterior involuntar omul isi aduce aminte de evenimente din trecut nemaiputandu-se concentra la prezent. In ultimul pas, de la simple puncte sau raze de lumina ce pot fi observate la inceput, halucinatiile coplesesc subiectul care devine un prizonier al propriei sale imaginatii, nemaiavand control asupra imaginilor ce se deruleaza in mintea acestuia.

In 1980, Departamentul de transporrt al statelor unite ale amerecii a incurajat studiile legate de aceasta tema pentru a scoate in evidenta dezavantajele tiparelor si monotoniei in aviatie. Printre participantii l-a studiu se afla si Richard I Thackray care a incercat sa gaseasca o legatura intre sarcinile repetitive ale pilotilor si plictiseala. Putem face analogie in acest caz cu soferii de tir care parcurg distante foarte mari la volan neantrenand in niciun fel atentia. Comparatie nu poate fi facuta 1 la 1 din simplul motiv ca soferul are diverse curbe si schimbari de sens pe care trebuie sa le faca pe parcursul drumului, ceea ce inseamna o iesire din tipar, deci un drum mai putin liniar.

Cu toate acestea, exista sosele precum Eyre Highway, sosea aflata in Australia, care leaga australia de west cu cea de est si are o lungime totala de 1675 de km. Ce este special la soseaua Eyre? Ei bine mare parte din aceasta distanta fenomenala trebuie parcursa in linie dreapta. Nenumarate incidente tragice au avut loc pe sosea, soferii de tir adormind la volan. Cu scopul de a evita mai multe evenimente neplacute, localnicii au pornit un program prin care le este oferita cafea gratis soferilor. De asmenea exista multe pancarde pe drum ce incurajeaza soferii sa faca o pauza in care sa se odihneasca atat pentru siguranta lor cat si a celor din jur.

Asa ca monotonia, plictiseala te pot ucide intr-un mod indirect..Acum vreau sa aflam daca plictiseala ne poate dauna pe interior. Este plictiseala o boala efectiv? Are plictiseala leagatura cu depresia, anxietatea? Posibil..conform unor studii efectuate in Departamentul de epidemiologie si sanatate publica de la universitatea College din Londra. 7500 de persoane cu varste intre 35-55 au fost intervievate in legatura cu plictiseala, studiu ce a avut loc in 1980. 25 de ani mai tarziu, urmand cursul evolutiei respectivilor subiecti s-a descoperit ca, intr-adevar, indivizii care aveau probleme cu plictiseala au murit mai devreme, iar cei predispusi la niveluri mari de plictiseala riscau sa sufere un atac de cord.

Scriind acest mini-documentar am fost surprins sa vad ca aceasta emotie pe care o traim adesea poate dauna din atat de multe puncte de vedere. Monotonia de lunga durata poate duce la deficit de atentie sau eventual pierderea concentrarii pe lunga durata, plictiseala poate influenta starea depresiva a unei persoane si poate scurta per total longevitatea. Insa ce ii poate face plictiseala unui om normal, unui om invatat cu cultura? Si aici ma refer la cazul actorului, compozitorului si scriitorului George Sanders. In 1937, la varsta de numai 31 de ani i-a spus colegului sau de actorie David Niven ca doreste sa isi puna capat zilelor. Abia in in 1972 la varsta de 66 de ani avea sa isi duca la capat planul, lasand in urma un biletel in care scria, citez, “Draga lume, plec pentru ca m-am plictisit, Simt ca am trait suficient”..acestea fiind ultimele ganduri ale sale si ultimul mesaj catre noi inainte de a pleca.

Insa nu trebuie sa gandim neaparat negativ, plictiseala intr-o anumita masura ne poate ajuta. Starea de plictiseala a determinat nenumarati filozofi si ganditori, de la Grayson Perry la Michael Chabon, sa gandeasca in prima faza. Lipsa ocupatiei…intr-adevar te poate ucide, insa, dupa cum ne-au aratat personalitati peste personalitati de a lungul timpului, plictiseala te determina sa iti imaginezi…imaginatia este cea fara de care omul astazi nu ar fi putut realiza absolut nimic. Daca nu te plictisesti, nu iti vei da timp sa reflectezi asupra unui anumit subiect..poate ca fara aceasta emotie esentiala, oamenii nu s-ar mai diferentia cu nimic fata de animale.

Ne intrebam daca animalele nu se plictisesc..ce face cainele tau in casa atunci cand tu esti plecat..ei bine, stiinta ne arata ca progresiv, cu cat animalul este mai inteligent, cu atat da dovada de aceasta capacitate unica, da dovada de plictiseala. Animalele sunt, comparativ cu omul, menite sa astepte. Tigrii, felinele, isi asteapta prada si o zi intreaga fara a avea siguranta ca va prinde neaparat ceva. Deci nu se plictiseste? Ei bine nu, acesta fiind modul de a-si procura hrana. Asta ne deosebeste de animale..avem puterea de a simtii aceasta emotie negativa si a o transforma in ceva pozitiv, putem folosii aceasta lipsa de energie pentru a crea mai departe.

Acest articol a fost facut de catre ScienceFacts si adaptat de catre Geeki.ro, va rugam sa vizionati si video-ul din inceputul articolului acesta fiind foarte bine explicat cu imagini si parti video intuitive. Daca v-a placut acest articol va rugam sa tineti cont ca va puteti abona la canalul ScienceFacts si chiar dona pe Patreon-ul acestui canal.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.