Inteligența artificială este o realitate a vremurilor pe care le trăim. Uneori este privită ca o adevărată mână de ajutor, iar alteori este demonizată din prisma impactului pe care îl are asupra pieței muncii, în special, dar nu numai.
Industrii foarte diverse au integrat deja inteligența artificială în sistemele lor operaționale și vorbim aici inclusiv de cazinouri online din România, de domeniul sănătății, educație sau industria auto. Această tehnologie nu este tot timpul la fel de vizibilă când vine vorba de modurile în care a fost integrată, însă asta nu înseamnă că nu există și că nu va continua să se extindă.
Această realitate a determinat Fondul Monetar Internațional (FMI) să facă o analiză cu privire la măsura în care țările sunt pregătite pentru inteligența artificială. Raportul, care se numește „AI Preparedness Index Dashboard”, analizează 178 de economii ale lumii în funcție de mai mulți indicatori, respectiv infrastructura digitală, capitalul uman și politicile din domeniul muncii, alături de integrarea, inovarea și reglementarea acestora.
Așa cum oamenii se poziționează de o parte sau de a alta a baricadei când vine vorba de modul în care se raportează la inteligența artificială, și raportul FMI atrage atenția atât asupra avantajelor, cât și dezavantajelor aduse de această tehnologie. Astfel, pe de o parte, inteligența artificială este văzută ca o tehnologie care poate contribui la creșterea productivității, iar pe de altă parte ar urma să înlocuiască milioane de locuri de muncă. Toate aceste aspecte pot avea un impact major asupra țărilor și pot remodela economiile acestora.
Impactul pe care inteligența artificială îl are diferă și în funcție de cât de dezvoltate sunt economiile din diferite țări. Cu alte cuvinte, o economie dezvoltată va pierde mai multe locuri de muncă ca urmare a dezvoltării inteligenței artificiale în comparație cu o economie slabă. Argumentul constă în faptul că economiile dezvoltate pot adopta mai mult și mai bine inteligența artificială.
Potrivit FMI, în cazul economiilor dezvoltate, inteligența artificială ar urma să înlocuiască aproximativ 33% dintre locurile de muncă existente, în timp ce în economiile mai slabe, ar urma să fie înlocuite aproximativ 18% dintre locurile de muncă. În cazul economiilor emergente, este vorba de un procent de 24%.
România se află în categoria economiilor emergente.
Această înlocuire a locurilor de muncă va duce la o altă problemă majoră: agravarea inegalității generale. Cu alte cuvinte, cei bogați vor deveni și mai bogați, în timp ce persoanele sărace vor deveni și mai sărace. Astfel, acest raport mai are un scop clar, acela de a ajuta factorii politici să ia decizii care să asigure un cadru caracterizat de egalitate prin care toată lumea poate beneficia de pe urma acestei tehnologii.
În ceea ce privește avantajele inteligenței artificiale, raportul menționează creșterea productivității și extinderea oportunităților. Mai exact, raportul precizează că 30% dintre locurile de muncă din țările cu economii dezvoltate ar urma să se bucure de avantajele inteligenței artificiale prin creșteri salariale și productivitate crescută.
Aceste avantaje și dezavantaje sunt vizibile deja și în industriile care au integrat deja această tehnologie în sistemele lor operaționale.
Cele mai bune casino online folosesc deja inteligența artificială pentru a crește nivelul de securitate, pentru chatboți, dar și pentru a personaliza experiența utilizatorului. Cu alte cuvinte, această industrie încearcă să profite de toate avantajele pe care tehnologia le oferă.
Totuși, alte industrii nu sunt atât de fericite când vine vorba de dezvoltarea acestei tehnologii. Chiar dacă există o mulțime de software-uri folosite de industria muzicală pentru producție, programe care folosesc într-o mai mică sau mai mare măsură inteligența artificială, casele de discuri au și o serie de reclamații când vine vorba de modul în care este utilizată această tehnologie.
Iar aceste nemulțumiri s-au concretizat deja într-o plângere. Mai exact, Recording Industry Association of America (RIAA), care reprezintă interesele unor case de discuri majore, precum Sony Music Entertainment, Universal Music Group (UMG) şi Warner Records, a depus luni, 24 iunie, o plângere împotriva Suno şi Udio, două servicii online de generare de muzică prin intermediul inteligenței artificiale cu un simplu prompt. De altfel, aceste tehnologii generative sunt acuzate de mai mulți artiști, jurnaliști sau ingineri că se folosesc de munca lor pentru a antrena modele de inteligență artificială.
Inteligența artificială și mai ales legislația care vizează această tehnologie mai au mult de lucru până să ajungă în punctul în care ar trebui să fie, însă această tehnolgie este, în continuare, o realitate a vremurilor în care trăim.
