Un studiu recent publicat în cadrul International Journal of Environmental Research and Public Health a constatat că există o corelație între dependența de smartphone și rezultatele cognitive negative, cum ar fi stima de sine scăzută. Odată cu creșterea dependenței de smartphone-uri în rândul persoanelor care trăiesc în țările industrializate, „nomofobia” (teama de a rămâne fără telefon) a devenit o problemă socială. Cercetarea arată că cei care suferă de dependență de smartphone-uri raportează, în general, sentimente de singurătate și au dificultăți în ceea ce constă autocontrolul.
Mai mult, cei care au dependență de smartphone prezintă simptome de sevraj atunci când utilizarea dispozitivului este limitată. Rosa Fabio, Alessia Stracuzzi și Riccardo Lo Faro au efectuat cercetări pentru a studia corelația dintre dependența de smartphone-uri și capacitatea redusă de autocontrol.
Fabio și colegii săi au recrutat 111 participanți, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Douăzeci și opt la sută dintre participanți erau studenți, 78% erau muncitori, iar datele telefonice ale fiecărui participant au fost colectate prin intermediul „SocialStatsApp”, care oferă informații despre utilizarea TikTok, Facebook, Instagram și WhatsApp.
Riscul și gravitatea dependenței de smartphone pentru fiecare participant au fost determinate prin utilizarea Scalei de dependență de smartphone – Versiunea scurtă (SAS-SV). Participanții au răspuns, de asemenea, la întrebări privind versiunea scurtă a Indexului psihologic de bunăstare generală, a Scalei fricii de a pierde ceva și a Scalei de procrastinare.
Acest studiu a avut trei faze: pre-test, experimentală și post-test. Înainte de începerea experimentului, echipa lui Fabio a analizat modul în care fiecare persoană utilizează smartphone-ul folosind SocialStatsApp. Apoi, pentru următoarele trei zile, participanții au trebuit să își folosească telefonul doar o oră pe zi. În cele din urmă, în faza post-test, aceștia au putut să își folosească din nou telefonul oricât de mult doreau timp de șapte zile.
Înainte și după faza experimentală, cercetătorii au evaluat participanții în ceea ce privește memoria de lucru, atenția, controlul executiv, timpul de reacție auditivă, timpul de reacție vizuală, capacitatea de a inhiba răspunsul motor și inhibiția comportamentală.
Studiul a constatat că persoanele care erau mai dependente de smartphone-urile lor erau mai puțin predispuse să respecte regulile experimentale. Chiar și atunci când trebuiau să își folosească mai puțin telefoanele, cei cu un nivel mai ridicat de dependență au petrecut mai mult timp pe dispozitivele lor în toate cele trei faze ale experimentului.
Rezultatele arată, de asemenea, că persoanele mai dependente de smartphone-urile lor au avut o memorie de lucru mai slabă, timpii de reacție vizuală și auditivă, capacitatea de inhibare a răspunsului motor și inhibiția comportamentală în comparație cu cei care nu erau la fel de dependenți.
Performanțele fiecărui participant nu au prezentat nicio diferență semnificativă între fazele pre-test și post-test. În plus, acei participanți cu niveluri mai ridicate de dependență de smartphone au obținut scoruri mai mici la indicele de bunăstare psihologică generală, dar au obținut scoruri mai mari la scala Fear of Missing Out și la scala Procrastination.
