Călătoriile spațiale către destinații îndepărtate presupun o provocare majoră pentru orice civilizație avansată. Pentru a asigura transportul eficient al mărfurilor și al oamenilor, este necesară o tehnologie de propulsie capabilă să atingă viteze ridicate într-un interval de timp rezonabil. În prezent, acest obiectiv pare a fi inaccesibil, dar NASA investește în cercetarea și dezvoltarea unei rachete cu plasmă promițătoare.
Programul NASA Innovative Advanced Concepts (NIAC) a selectat recent o serie de proiecte care prezintă un potențial semnificativ. Unul dintre aceste proiecte este racheta cu plasmă, dezvoltată de Howe Industries. Sistemul de propulsie revoluționar, numit rachetă cu plasmă pulsată (PPR), se estimează că va putea genera un impuls specific (Isp) de 5.000 de secunde și o forță de până la 22.481 de lire sterline (100.000 de newtoni). Compania lucrează în prezent la dezvoltarea acestui sistem inovator.
Racheta cu plasmă pulsată se bazează pe principiul fisiunii nucleare, care constă în divizarea atomilor pentru a elibera energie. Această energie este utilizată pentru a atinge viteze mari într-un timp mai scurt și pentru a genera explozii de plasmă care asigură propulsia. Acest sistem de propulsie derivă din conceptul inițial al Fuziunii cu Fisiune Pulsată (PuFF), dar a fost redus la o scară mai mică, mai simplă și mai economică. Tehnologia PuFF se baza pe un dispozitiv cunoscut sub numele de z-Pinch, utilizat în mod obișnuit pentru a comprima plasmele de laborator la presiuni ridicate într-un interval scurt de timp, generând astfel o forță puternică.
Performanțele extraordinare ale rachetei cu plasmă pulsată, combinate cu impulsul specific ridicat și tracțiunea mare, ar putea revoluționa explorarea spațiului cosmic. Se estimează că eficiența sistemului va permite finalizarea misiunilor cu echipaj uman pe Marte în doar 2 luni, în comparație cu cele 9 luni necesare în prezent. De asemenea, rachetele cu plasmă pulsată oferă protecție împotriva radiațiilor cosmice pentru navele spațiale mai masive, permițând astfel asigurarea siguranței echipajului în călătoriile spre Marte sau în misiunile cu durată mai mare. Sistemul de propulsie ar putea fi, de asemenea, utilizat pentru alte misiuni de explorare a spațiului îndepărtat, cum ar fi Centura de Asteroizi sau chiar într-o locație situată la 550 UA (Unități Astronomice), în apropierea lentilei gravitaționale a Soarelui. Distanța de 550 UA echivalează cu 82,3 miliarde de kilometri, în timp ce Voyager 1 se află la o distanță de 24,3 miliarde de kilometri de Pământ.
Studiul de fază I al programului NIAC al NASA s-a concentrat peStudiul de fază I al programului NIAC al NASA s-a concentrat pe dezvoltarea unei nave spațiale mari, puternic protejate, care să transporte oameni și mărfuri pe Marte, în vederea stabilirii unei baze permanente pe Planeta Roșie. Principalele aspecte abordate au inclus evaluarea neutronicii sistemului, proiectarea navei spațiale, sistemul de alimentare și subsistemele necesare, analiza capacităților duzelor magnetice, precum și determinarea traiectoriilor și beneficiilor aduse de sistemul PPR. Faza a doua a programului se va concentra pe baza acestor evaluări și va aborda în mod detaliat studiul fezabilității sistemului.
NASA este hotărâtă să deschidă noi orizonturi în explorarea spațiului cosmic, iar racheta cu plasmă pulsată reprezintă o inovație tehnologică cu potențial uriaș. Dacă obiectivele stabilite vor fi atinse, omenirea va avea posibilitatea de a ajunge pe Marte într-un timp mult mai scurt și de a deschide calea către aventuri cosmice îndepărtate. Cu fiecare pas înainte în domeniul tehnologic, suntem mai aproape de a transforma visele despre explorarea spațiului în realitate.
